Sistemul imunitar combate microorganismele care pătrund în organism și elimină celulele care au ajuns la sfârșitul vieții sau care nu-și mai îndeplinesc rolul.
Sistemul imunitar ne protejează împotriva anumitor riscuri, luptând împotriva microorganismelor care pătrund în organism. În plus, poate distruge celulele care sunt la sfârșitul duratei lor de viață sau care nu își mai duc la îndeplinire rolul (celule degenerate). Mai întâi, importanța mecanismelor imunitare de apărare este evidentă când acestea nu mai funcționează corect. Persoanele cu deficiențe înnăscute ale sistemului imunitar deseori au un risc crescut de deces timpuriu din cauze precum simple infecții.
Sistemul imunitar este un sistem complex care cuprinde diverse organe și tipuri de celule și molecule. În această secțiune, veți afla cum funcționează sistemul imunitar, cum răspunde la infecții similare gripei și cum vă puteți stimula propriul sistem imunitar.
Cum funcționează sistemul imunitar
Toate ființele au sisteme de apărare împotriva mediului înconjurător. Sistemul imunitar uman și cel al majorității vertebratelor sunt caracterizate de o complexitate și adaptabilitate aparte. Răspunsurile acestuia pornesc de la două sisteme diferite: sistemul imunitar înnăscut și sistemul imunitar adaptat, care țintesc agenții patogeni.
Răspunsul imunitar înnăscut
Acesta servește ca prima linie de apărare împotriva agenților patogeni și este realizat cu ajutorul fagocitelor și unui sistem de proteine plasmatice, numit sistem complementar. Fagocitele, denumite și „celule necrofage”, includ diverse tipuri de leucocite, cum sunt monocitele, macrofagele și granulocitele neutrofile. Acestea încorporează agenții patogeni și corpurile străine din interiorul organismului pentru a le ingera și distruge (de aici, originea termenului „necrofage”). În context mai larg, acest proces se manifestă sub forma unei reacții infecțioase.
Celule cu memorie
În timpul unei reacții a sistemului imunitar, apar așa-numitele celule cu memorie din părți de limfocite B și T. După ce supraviețuiesc unei infecții, aceste celule cu memorie pot detecta corpurile străine din organism chiar și după mulți ani, accelerând procesul imunitar. Procesul este numit „memorie imunologică”. Principiul vaccinării se bazează pe faptul că agenți patogeni inactivi (sau părți din aceștia) pot fi introduși în organism pentru a crea o memorie imunologică împotriva germenilor respectivi.
Noduli limfatici
Aceștia sunt responsabili de producerea și maturizarea celulelor sistemului imunitar (organe cu rol imunitar). Principalele organe cu rol imunitar includ timusul și măduva osoasă unde sunt create limfocitele T și B. Splina, nodulii limfatici și țesuturile limfoide asociate mucoaselor sunt organe secundare ale sistemului imunitar. Limfocitele interacționează cu antigeni de la nivelul țesuturilor acestor organe și colaborează cu celulele asociate. Organele cu țesuturi limfoide asociate mucoaselor includ amigdalele, situate la nivelul faringelui. Printre altele, sistemul imunitar este controlat de proteine plasmatice circulante în sânge (sistemul complementar) și de substanțe-mesager speciale, numite citokine.
La naștere, sistemul imunitar specific nu este încă dezvoltat. Prin urmare, la sugari, un număr de până la 12 răceli pe an se situează în limitele normale, iar evoluția acestora este, în general, fără complicații.
Și persoanele vârstnice se îmbolnăvesc mai des și suferă mai mult, în medie, decât populația generală, dat fiind că sistemul lor imunitar este, de asemenea, supus procesului de îmbătrânire. Producția de limfocite încetinește și organismul se reface greu după infecții pe măsură ce organismul îmbătrânește.
Cum răspunde sistemul imunitar
Chiar și cu un sistem imunitar intact, apariția răcelii nu poate fi împiedicată întotdeauna. Totuși, buna funcționare a acestuia influențează evoluția unei răceli. Când funcționează optim, simptomele bolii vor fi mai puține, iar durata bolii mai scurtă.
Virusurile și alți agenți patogeni care duc la apariția răcelilor pătrund pe calea aerului în organism, unde întâlnesc sistemul imunitar. Inițial, agenții patogeni iau contact cu mucoasele de la nivelul căilor aeriene. Aceste mucoase au un mecanism eficient de autocurățare mucociliară. Acest mecanism acționează producând mucus din celulele mucoaselor, mucus care capturează corpurile străine. Cilii membranelor transporta mucusul și corpurile străine din acesta către faringe, unde totul este înghițit și distrus de acidul din stomac.
Curățarea mucociliară nu funcționează la fel de bine iarna. Aerul rece poate afecta funcția cililor, iar aerul încălzit determină uscarea mucusului protector. Din această cauză, cilii nu se mișcă la fel de mult și se lipesc unii de alții.
Dacă virusurile care provoacă apariția răcelilor pătrund în mucoasa căilor aeriene, un răspuns înnăscut de apărare va încerca neutralizarea acestora, determinând apariția unui răspuns infecțios localizat. În plus, va fi activat sistemul imunitar adaptativ. Totuși, dat fiind că există multe virusuri care determină apariția răcelilor, nu există imunitate generalizată la răceli.
Caracterizată de simptomele tipice, o răceală este declanșată când virusul se reproduce atât de rapid încât nu mai au loc suficiente răspunsurile defensive inițiale ale organismului. Răspunsul la infecție se accentuează și duce la dureri în gât, nas înfundat, tuse seacă și strănut. Dat fiind că boala progresează, producția de mucus crește. Apar simptomele de nas înfundat sau care curge, iar tusea seacă inițială începe să elimine flegmă. Sistemul imunitar va fi capabil să reia controlul din nou după aproximativ o săptămână, după ce o răceală obișnuită s-a terminat.
Chiar și cu un sistem imunitar intact, nu putem preveni mereu apariția răcelii. Totuși, acțiunea acestuia va influența evoluția răcelii. Când sistemul imunitar funcționează mai bine, simptomele se împuținează și durata bolii se scurtează. În schimb, persoanele cu un sistem imunitar slăbit suferă continuu de răceli. Prin urmare, este util să își ajute sistemul imunitar.
Susținerea sistemului imunitar
Cel mai bun mod de stimulare a sistemului imunitar este un mod de viață sănătos, adică fără mult stres, cu somn suficient, mișcare, alimentație echilibrată și hidratare.
Somnul
Există din ce în ce mai multe dovezi că somnul reprezintă o fază decisivă în regenerare nu numai pentru creier, dar și pentru sistemul imunitar. Lipsa de somn are un impact negativ asupra celulelor sistemului imunitar înnăscut și adaptativ. Insomniile cauzate de probleme emoționale sau, mai ales, situații stresante, pot avea efecte negative asupra sistemului imunitar.
Nutriție
Alimentația trebuie să fie echilibrată și diversă și trebuie să includă fructe, legume și cereale integrale. Se recomandă consumul zilnic a minimum 1,5 litri (sau, mai bine, 2 litri) de lichide. De asemenea, o importanță majoră o are aportul suficient de vitamina C și zinc.
Igienă
În plus, o serie de măsuri simple de igienă poate proteja împotriva infecțiilor similare gripei. Spălatul mâinilor este extrem de important iarna, dat fiind că virusurile pot fi transferate prin picături mici și secreții. Germenii se află deseori pe obiecte atinse frecvent, cum sunt mânerele ușilor.
Stres
Există situații care contribuie la rate crescute ale infecțiilor. Un exemplu este stresul excesiv. Odată cu nivelul de stres, crește secreția de hormoni de stres, adrenalină, noradrenalină și cortizol, iar rezervele de glucide și lipide se activează, ceea ce era util în Epoca de piatră pentru a putea lupta sau fugi din calea pericolelor. În prezent, nu mai recurgem la luptă sau fugă în situații stresante, dar organismul răspunde în continuare la fel în aceste situații. Un astfel de răspuns este deregularea sistemului imunitar.
Sistemul imunitar este extrem de vulnerabil după o situația stresantă. Numărul infecțiilor, cum sunt răcelile la începutul vacanței, crește odată ce stresul s-a diminuat. Așadar, este o idee bună să vă menajați după 2-3 zile de efort intens. Aceasta se aplică și atleților după antrenamente intensive. Sensibilitatea crescută poate continua câteva luni în perioadele de stres psihic, cum sunt boala sau decesul unui membru al familiei. În schimb, o atitudine pozitivă față de viață are un efect benefic asupra sistemului imunitar.
